Întrebarea nr. 1
Învãtarea unei limbi strãine în scoalã reprezintã un caz particular al contactului lingvistic.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 2
Distinctia sistem – normã – vorbire este propusã de...
E.Coseriu
A.Martinet
R.Jakobson
Întrebarea nr. 3
Fonemele pot distinge semnificatii lexicale sau gramaticale.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 4
Functia ........ e functia predominantã a artei verbale.
emotivã
poeticã
ludicã
Întrebarea nr. 5
Obiectul de studiu al semanticii este ..... cuvintelor.
forma
sensul
structura fonologicã a
Întrebarea nr. 6
Forma a inoportuna reprezintã un exemplu de....
pierdere a motivãrii
termen cu motivare absolutã
etimologie popularã
Întrebarea nr. 7
Functiei apelative, delimitate de K.Bühler, îi corespunde, la R.Jakobson, functia....
referentialã
faticã
conativã
Întrebarea nr. 8
Limba este interpretatã de Saussure ca un sistem de semne.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 9
Infixele sunt afixe introduse în rãdãcina unui cuvânt.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 10
Unitãtile semnificatului sunt fonemele.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 11
Alofonele nu depind de particularitãtile de rostire ale fiecãrui vorbitor.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 12
Functia referentialã este orientatã cãtre....
mesaj
destinatar
context
Întrebarea nr. 13
Existã totdeauna o legãturã naturalã între secventa de sunete ce denumeste un obiect si obiectul respectiv.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 14
Numarul sunetelor dintr-o limba este infinit.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 15
Prin intermediul fonemelor si al morfemelor se realizeazã functia semnului lingvistic de...
diferentiere în cadrul sistemului
transmitere a informatiei
cunoastere a realitãtii
Întrebarea nr. 16
Interferenta lingvisticã este realizeazã prin intermediul…
mesajului
normei
codului
Întrebarea nr. 17
Interferenta SNR – DR (SNR = limbã standard neromanicã; DR = dialect romanic) conduce la achizitii…
lexicale
de structurã
fonologice
Întrebarea nr. 18
Fonologia este ramura lingvisticii care studiazã producerea, transmiterea si receptarea sunetelor vorbirii.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 19
Afirmatia “limba functioneazã sincronic si se constituie diacronic” îi apartine lui...
E. Coseriu
A. Meillet
Ferdinand de Saussure
Întrebarea nr. 20
Radacina formei verbale inchiriau este...
chiri
chiria
inchiri-
Întrebarea nr. 21
Intonatia este un morfem ...
suprasegmental
segmental
de altã naturã
Întrebarea nr. 22
Interfixul ocupã, totdeauna, într-un cuvânt, pozitia întâi.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 23
Analiza semicã prezintã sensurile lexicale ca niste fascicule de seme.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 24
Semnificatul semnului lingvistic se referã la ...
imaginea acusticã a semnului lingvistic
continutul semnului lingvistic
relatia semnului lingvistic
Întrebarea nr. 25
Cuvântul deznodasem e format din patru morfeme.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 26
Vocativul si imperativul sunt mijloace specifice functiei ... a limbii.
poetice
conative
metalingvistice
Întrebarea nr. 27
Codul lingvistic este...
mijloc de comunicare între nevãzãtori
ansamblu de semne ale unei limbi naturale
mesaj între doi interlocutori
Întrebarea nr. 28
Durata contactului lingvistic între douã comunitãti nu influenteazã dimensiunile si natura interferentelor interlingvistice.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 29
Articularea unui sunet implica particularitati proprii de pronuntie.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 30
.... nu participa la formarea unei limbi.
Substratul
Adstratul
Superstratul
Întrebarea nr. 31
Formele verbale dãdui, stãtui sunt exemple de ........ .
reduplicare
supletivism
geminare
Întrebarea nr. 32
Forma arcoladã, utilizatã, uneori, în locul formei corecte acoladã, reprezintã un exemplu de...
etimologie popularã
motivare absolutã
pierdere a motivãrii
Întrebarea nr. 33
Înlocuirea termenului jantã cu substantivul geantã în expresiile a rãmâne pe jantã, a fi pe jantã este ...
un exemplu de etimologie popularã si atractie paronimicã
corectã
un exemplu de motivare relativã a cuvintelor
Întrebarea nr. 34
Prin analiza in consituenti imediati propozitia se descompune in „grup nominal” si „grup verbal”.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 35
Utilizarea termenului fortuit ca sinonim al lui fortat este...
corectã
un exemplu de etimologie popularã
un exemplu de hiponimie
Întrebarea nr. 36
Diacronia desemneazã o “stare a limbii”.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 37
Cuvantul prescolar ...
are motivare absoluta
are motivare relativa
este nemotivat
Întrebarea nr. 38
Fonetica studiaza sunetele din punct de vedere functional, ca sunete-tip, ca foneme.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 39
Faptul cã aceleasi obiecte poartã nume diferite în limbi diferite constituie o dovadã a caracterului ....... al semnului lingvistic.
liniar
arbitrar
imuabil
Întrebarea nr. 40
In forma verbalã merg desinenta este ...... .
-g
merg
zero
Întrebarea nr. 41
Supletivismul poate avea rol de morfem gramatical.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 42
Cuvântul împachetare este alcãtuit din ... morfeme.
patru
trei
douã
Întrebarea nr. 43
Informatii despre atitudinea fatã de mesaj, despre starea afectivã a emitãtorului sunt transmise prin intermediul functiei.... a limbii.
profilactice
referentiale
emotive
Întrebarea nr. 44
Elementele autohtone traco-dace formeazã.......limbii române.
stratul
substratul
suprastratul
Întrebarea nr. 45
Orientarea cãtre contactul lingvistic caracterizeazã functia.... a limbii.
referentialã
magicã
faticã
Întrebarea nr. 46
Cuvintele port (substantiv si verb), sare (substantiv si verb), lin (substantiv si adjectiv) sunt omonime....
lexico-gramaticale
lexicale
gramaticale
Întrebarea nr. 47
Faptul cã acelasi obiect poartã nume diferite în limbi diferite constituie un argument în favoarea arbitrarului semnului lingvistic.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 48
Segmentul -ur- din cuvântul colturos este un ....... .
sufix
interfix
infix
Întrebarea nr. 49
Diacronia este.....
perspectiva staticã asupra limbii
perspectiva comparatã asupra limbii
perspectiva istoricã asupra limbii
Întrebarea nr. 50
Calambururile sunt o expresie a functiei... a limbii.
ludice
profilactice
metalingvistice
Întrebarea nr. 51
Atlasul lingvistic al Frantei (1902 – 1910) a fost realizat de ........ .
J. Gilliéron
André Martinet
A. Meillet
Întrebarea nr. 52
Cuvintele derivate...
au motivare relativã
au motivare absolutã
sunt nemotivate
Întrebarea nr. 53
Cuvintele a caror forma poate fi explicata prin alte semne...
au motivare absoluta
sunt remotivate
au motivare relativa
Întrebarea nr. 54
Mesajele lingvistice pot determina emotii artistice datoritã functiei ...... a limbii.
poetice
profilactice
emotive
Întrebarea nr. 55
Semnul lingvistic face posibil saltul de la cunoasterea senzorialã la cea rationalã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 56
Cuvântul garoafelor e format din ....... morfeme.
douã
trei
patru
Întrebarea nr. 57
Semnificantul nu este imutabil în raport cu vointa individului.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 58
Convergenta este denumirea…
evolutiei interne a limbii
evolutiei fonologiei unei limbi
evolutiei limbii determinatã de factori sociali
Întrebarea nr. 59
...reprezintã dublarea, lungirea unei consoane:
Geminarea
Supletivismul
Flexiunea internã
Întrebarea nr. 60
Fonologia studiaza sunetele concrete, din punct de vedere acustic si fiziologic.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 61
Afirmatia lui V.Alecsandri “Românul e nãscut poet” reprezintã un exemplu de...
sinecdocã
metonomie
metaforã
Întrebarea nr. 62
Cuvintele care se pot substitui unele cu altele in mai multe propozitii diferite sunt grupate in clase distributionale.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 63
Cu ajutorul metodei comparativ-sincronice pot fi studiate simultan doua sau mai multe limbi, neaparat inrudite.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 64
Pãrinte al semanticii lingvistice este considerat ........ .
Michel Bréal
Ferdinand de Saussure
A. Meillet
Întrebarea nr. 65
Emitãtor în actul de comunicare este....
persoana cãreia i se comunicã
persoana care ia parte la comunicarea între alte douã persoane
persoana care comunicã
Întrebarea nr. 66
Morfemul -se din forma verbalã recitise ocupã cea de a... pozitie.
doua
treia
patra
Întrebarea nr. 67
Analiza în constituenti imediati porneste de la enunt si are drept constituenti ultimi fonemele.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 68
Formele pronominale cu valoare de dativ etic sunt mãrci ale functiei…
emotive
fatice
metalingvistice
Întrebarea nr. 69
Contactul dintre limbi nu poate fi rezultatul unor fenomene extralingvistice.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 70
Unitatea lexicalã minimalã poartã numele de:....
fonem
morfem
lexem
Întrebarea nr. 71
Sincronia este ....
perspectiva staticã asupra limbii
perspectiva istoricã asupra limbii
perspectiva paradigmaticã asupra limbii
Întrebarea nr. 72
Elementele fonologice pot fi descrise in termeni fiziologici sau acustici.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 73
Limba românã are ....dialecte.
patru
trei
douã
Întrebarea nr. 74
Interferenta SNR – DR (SNR = limbã standard neromanicã; DR = dialect romanic) conduce la achizitii…
lexicale
de structurã
fonologice
Întrebarea nr. 75
Morfemele sunt unitãti minimale de expresie, fãrã sens.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 76
Inlocuirea unui element lingvistic cu altul din acelasi plan poarta numele de comutare.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 77
Functia ........ asigurã mentinerea contactului între emitãtor si receptor.
emotivã
faticã
conativã
Întrebarea nr. 78
Prefixul re-din cuvantul reimpadurire ocupa, fata de morfemul independent, ...
prima pozitie
pozitia zero
a doua pozitie
Întrebarea nr. 79
Fonemul -m- din versul “Din codru rumpi o rãmurea” este un ......
sufix
prefix
infix
Întrebarea nr. 80
Saussure a avut în vedere – când caracteriza semnul ca liniar – mai ales semnificatul.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 81
Prefixulul ne- din cuvântul nerecunoscãtor se aflã pe pozitia …
a doua
întâi
a treia
Întrebarea nr. 82
Semnificantul semnului lingvistic se referã la ...
imaginea acusticã a semnului lingvistic
continutul semnului lingvistic
substanta semnului lingvistic
Întrebarea nr. 83
Morfemul fat- din cuvântul fatã este....
legat
semilegat
liber
Întrebarea nr. 84
Interferenta DR – DNR ( DR = dialect romanic; DNR = dialect neromanic) conduce la achizitii…
fonologice si lexicale
de structurã
semantice
Întrebarea nr. 85
Cuvântul garderoba in limba romana...
si-a pierdut motivarea
este remotivat
are motivare absoluta
Întrebarea nr. 86
Fonologia e o foneticã functionalã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 87
Geografia lingvisticã e o metodã de cercetare specificã ....... .
dialectologiei
semanticii
sintaxei
Întrebarea nr. 88
Semnificatul se referã la imaginea acusticã, corespunzãtoare complexului sonor din momentul emiterii mesajului.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 89
Semnificantul are caracter...
unidimensional
bidimensional
tridimensional
Întrebarea nr. 90
Întemeietor al foneticii experimentale (instrumentale) este ........ .
Fr. Bopp
J. Gilliéron
J.P. Rousselot
Întrebarea nr. 91
Axa sintagmaticã mai este numitã si axa raporturilor de tip ...
si ... si...
sau ... sau...
,dar ..., dar...
Întrebarea nr. 92
Functia metalingvisticã este centratã pe ...... .
contact
mesaj
cod
Întrebarea nr. 93
Functia faticã este orientatã spre…
contact
cod
mesaj
Întrebarea nr. 94
Anchetele dialectale pot fi realizate atât direct, pe teren, cât si indirect, prin corespondentã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 95
Verbele a bâzâi, a troncãni, care evocã partial fenomenele denumite…
au motivare absolutã
sunt nemotivate
sunt cuvinte cu etimologie popularã
Întrebarea nr. 96
Cuvintele rom. întruna si într-una, fr. mer “mare “ si mère “mamã” / engl. red “trestie” si read “ a citi” sunt....
omofone
omografe
hiponime
Întrebarea nr. 97
Functia conativã este denumitã si cognitivã sau denominativã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 98
Unitãtile de expresie nonechivalente, utilizate ca unitãti minimale în vorbire, poartã numele de ........ .
morfeme
lexeme
foneme
Întrebarea nr. 99
Sensurile...ale cuvintelor sunt numite si afective sau expresive.
conotative
denotative
referentiale
Întrebarea nr. 100
Manifestarea concreta a competentei lingvistice poarta numele de performanta lingvistica.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 101
În versul lui V.Alecsandri “Apoi cofita întreagã-o beau” întâlnim o ...
metonimie
sinecdocã
alegorie
Întrebarea nr. 102
Sufixul - is din cuvântul alunis este un morfem independent.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 103
Prima metodã proprie de cercetare a limbilor a fost metoda...
tipologicã
comparativ-istoricã
contrastive
Întrebarea nr. 104
Valoarea suplimentarã afectivã (emotivã), sugestivã a unui termen reprezintã sensul... al acestuia:
conotativ
denotativ
referential
Întrebarea nr. 105
Axa paradigmaticã mai este numitã si axa raporturilor de tip ...
si ... si...
sau ... sau...
,dar ..., dar...
Întrebarea nr. 106
Influenta slava asupra limbii romane este considerabila.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 107
Termenul contact lingvistic a fost propus initial de...
A. Martinet
F. de Saussure
J. Gilliéron
Întrebarea nr. 108
Prima incercare de elaborare a unui atlas lingvistic, pe baza unei anchete indirecte, ii este datorata lui...
G. Wenker
F. de Saussure
G. Weigand
Întrebarea nr. 109
Onomatopeele, interjectiile, cuvintele cu simbolism fonetic...
au motivare absolutã
au motivare relativã
sunt, totdeauna, nemotivate
Întrebarea nr. 110
Substantivele gurã-spartã, dreptunghi sunt exemple de ....... .
semne lingvistice cu motivare relativã
semne lingvistice cu motivare absolutã
etimologii populare
Întrebarea nr. 111
În opinia lui André Martinet principala functie a limbii este cea...
de comunicare
esteticã
de suport a gândirii
Întrebarea nr. 112
Lingvistica internã studiazã relatiile dintre limbã si alte fenomene ce tin sau nu de sfera culturii si civilizatiei.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 113
Prin „etimologie populara” unele cuvinte sunt incadrate in familii lexicale din care, de fapt, nu fac parte.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 114
Termenul propus de N. Chomsky pentru a desemna folosirea efectivã a limbii în situatii concrete este cel de ....... .
competentã
performantã
constituenti imediati
Întrebarea nr. 115
Morfemul supra- din cuvântul supraaglomerat este un morfem...
lexical
gramatical
lexico-gramatical
Întrebarea nr. 116
Obiectul de studiu al lingvisticii îl reprezintã - în opinia lui Ferdinand de Saussure - ... .
limba
limbajul
vorbirea
Întrebarea nr. 117
Sensul denotativ al cuvintelor are valoare subiectiva.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 118
Substantivul latinesc legumen “pãstaie”, care a devenit în limba românã legumã, reprezintã un exemplu de....
lãrgire a sensului
restrângere a sensului
înnobilare a sensului
Întrebarea nr. 119
Rostirea unui sunet este influentata de sunetele din vecinatate si de pozitia lui in cadrul cuvantului
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 120
În limba francezã existã un suprastrat....
latin
germanic
slav
Întrebarea nr. 121
Cuvintele portocalã, parã, gutuie, caisã, cireasã sunt.....
paronime
omonime lexicale
co-hiponime
Întrebarea nr. 122
Numãrul de foneme dintr-o limbã este egal cu numãrul de sunete din limba respectivã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 123
Axa paradigmaticã este numitã de F. de Saussure....
axa conjunctiilor
axa asociativã
axa combinatiilor
Întrebarea nr. 124
Alternantele vocalice si consonantice diferentiazã suplimentar, în limba românã, unele forme gramaticale.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 125
Reduplicarea constã în modificarea rãdãcinii cuvintelor cu ajutorul alternantelor fonetice.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 126
Un cuvant nu poate avea niciodata mai mult decat o singura desinenta.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 127
Cuvintele eruptie – iruptie sunt...
paronime
omonime
omofone
Întrebarea nr. 128
Semnificantul e considerat latura materialã a semnului lingvistic, iar semnificatul – latura idealã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 129
Fonemul reprezintã o clasã de sunete echivalente functional.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 130
Adstratul reprezintã rezultatul unui contact regulat si constant între limbi învecinate geografic.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 131
Protejarea integritãtii informatiei transmise prin mesaj se utilizeazã prin intermediul functiei... a limbii.
profilactice
ludice
referentiale
Întrebarea nr. 132
Interferenta lingvisticã se datoreazã…
bilingvismului
dominatiei monolingvismului
standardizãrii limbii regionale
Întrebarea nr. 133
Verbul a bocani ...
are motivare absoluta
are motivare relativa
este un exemplu de etimologie populara
Întrebarea nr. 134
Elementele de substrat dintr-o limba sunt relativ usor de identificat.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 135
.....este figura de stil prin care întregul denumeste partea, genul – specia.
Sinecdoca
Metonimia
Hiperbola
Întrebarea nr. 136
E. Haugen a sugerat ipoteza cã interferenta de naturã ...... este cea care antreneazã toate celelalte categorii de interferente lingvistice.
foneticã
morfologicã
lexicalã
Întrebarea nr. 137
Distributia reprezinta totalitatea contextelor in care apare o unitate lingvistica.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 138
Reduplicarea consta in modificarea sunetelor din radacina pentru a marca formele gramaticale.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 139
Morfemul –m din cuvântul desenarãm ocupã pozitia.....
a patra
a treia
a doua
Întrebarea nr. 140
Unitatea lingvisticã minimalã dotatã cu sens poartã numele de ....... .
fonem
morfem
lexem
Întrebarea nr. 141
Capacitatea majoritãtii cuvintelor de a avea mai multe sensuri poartã numele de.........
omonimie
polisemie
paronimie
Întrebarea nr. 142
Notiunea de bazã a gramaticii moderne este cuvântul.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 143
Elementele de superstrat sunt rezultate ale unui contact lingvistic indirect.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 144
Substantivul rochita-randunicii...
este un exemplu de etimologie populara
are motivare relativa
are motivare absoluta
Întrebarea nr. 145
Bazele gramaticii generative au fost puse de ........ .
N. Chomsky
Z. Harris
Ch.J. Fillmore
Întrebarea nr. 146
Interferenta SR – SR ( SR = limbã standard romanicã) conduce la achizitii…
lexicale
de structurã
fonologice
Întrebarea nr. 147
Infixul e un afix reprezentat, de obicei, de o consoanã ....... .
nazalã
lichidã
constrictivã
Întrebarea nr. 148
Un enunt e descris din perspectiva analizei în constituenti imediati drept o secventã alcãtuitã dintr-un grup nominal si un grup verbal.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 149
Sinonimia se limiteazã la nivelul lexicului.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 150
Intemeietor al „geografiei lingvistice” este considerat...
Fr. Bopp
A. Meillet
J. Gilliéron
Întrebarea nr. 151
Axa sintagmaticã este numitã de cãtre R.Jakobson ....
axa asociativã
axa disjunctivã
axa combinatiilor
Întrebarea nr. 152
Functiile limbii se manifestã izolat unele fatã de altele.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 153
Limba este mijlocul.....de comunicare între oameni.
artificial
accidental
articulat
Întrebarea nr. 154
În sfera de interes a lingvisticii F. de Saussure a inclus numai elementele de lingvisticã internã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 155
Cuvintele care pot fi grupate pe baza unor seme comune alcãtuiesc o familie lexicalã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 156
Sensul unui cuvânt se poate descompune si analiza în unitãti semantice elementare, numite foneme.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 157
Toate afixele sunt morfeme dependente.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 158
Bazele teoriei câmpurilor semantice au fost formulate de cãtre....
Jost Trier
Ferdinand de Saussure
André Martinet
Întrebarea nr. 159
Axa raporturilor asociative (paradigmatice) este numitã de R.Jakobson “axã a selectiei”.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 160
Valoarea semantica a unui cuvant nu poate varia in functie de domeniul in care acesta este folosit.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 161
Perspectiva sincronicã si cea diacronicã de studiere a limbii se opun categoric în viziunea lui Saussure.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 162
Interferenta SR – DNR ( RS = limbã standard romanicã; DRN = dialect neromanic) conduce la achizitii…
lexicale
de structurã
fonologice
Întrebarea nr. 163
Metafora este o comparatie subînteleasã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 164
Prima realizare a unui atlas lingvistic romanesc se datoreaza lui...
B.P. Hasdeu
G. Weigand
G. Wenker
Întrebarea nr. 165
Interferenta SNR-SR ( SNR = limbã standard neromanicã; SR = limbã standard romanicã ) conduce la achizitii…
lexicale
de structurã
fonologice
Întrebarea nr. 166
Morfemul zero nu poartã nicio informatie gramaticalã.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 167
Limba reprezintã, în opinia lui F.de Saussure, aspectul social al limbajului.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 168
Afirmatia “hiperbola reprezintã o exagerare prin mãrirea obiectului” este…
partial adevãratã
falsã
adevãratã
Întrebarea nr. 169
Prin functia ...... se exprimã atitudinea vorbitorului fatã de continutul mesajului.
poeticã
magicã
emotivă
Întrebarea nr. 170
Transmiterea inovatiei lingvistice se face, conform teoriei “filiatiei”…
între limbi înrudite
între limbi neînrudite
între limbi din aceeasi zonã lingvisticã
Întrebarea nr. 171
K. Bühler delimita trei functii ale limbii: expresivã, ...... si reprezentativã.
poeticã
metalingvisticã
apelativã
Întrebarea nr. 172
Cuvântul elev (din francezul élever “a creste”, “a educa”) în limba românã:
si-a pierdut motivarea
este remotivat
are motivare relativã
Întrebarea nr. 173
Prin intermediul functiei ..... se stabileste, se verificã, se mentine comunicarea.
conative
metalingvistice
fatice
Întrebarea nr. 174
Interferenta DR – DR ( DR = dialect romanic) conduce la achizitii…
fonologice
semantice
de structurã
Întrebarea nr. 175
Forma verbalã înnodaserãti contine.....morfeme.
patru
cinci
sase
Întrebarea nr. 176
Termenul stiintific pentru notiunea „nume de popor” este …
glotonim
etnonim
antonim
Întrebarea nr. 177
Charles Sanders Peirce clasificã semnele în indici, iconuri si simboluri.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 178
Desinenta formei verbale lucrati este...
zero
-ti
-i
Întrebarea nr. 179
Morfemul zero caracterizeazã termenii nemarcati ai opozitiilor gramaticale, în raport cu cei marcati.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 180
Fonetica cerceteazã fonemele unei limbi.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 181
Sufixul -m din forma verbala desenaram ocupa pozitia...
a doua
a treia
a patra
Întrebarea nr. 182
Conceptul de substrat a fost propus de...
G.I. Ascoli
B.P. Hasdeu
A. Martinet
Întrebarea nr. 183
In opinia lui F.de Saussure vorbirea reprezintã aspectul social al limbajului.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 184
Elementele slave existente în limba românã apartin .....
substratului
adstratului
suprastratului
Întrebarea nr. 185
Elementele de substrat sunt evidentiate prin metoda...
comparativ - istorica
geografiei lingvistice
substitutiei
Întrebarea nr. 186
Variantele morfemelor poartã numele de ....... .
alofone
alomorfe
alolexeme
Întrebarea nr. 187
Transmiterea inovatiei lingvistice se face, conform teoriei “valurilor” (Wellentheorie)…
între limbi învecinate
între limbi înrudite
între limbi neînrudite
Întrebarea nr. 188
Limba catalanã face parte din familia limbilor ...
germanice
romanice
baltice
Întrebarea nr. 189
Numarul fonemelor dintr-o limba este infinit.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 190
Gramatica generativã acordã sintaxei o importantã deosebitã, subordonându-i o serie de fapte cercetate, de regulã, de morfologie.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 191
Studiul comparativ-sincronic presupune studierea limbilor in aceeasi perioada a evolutiei lor.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 192
Dupa natura continutului, morfemul prea- din cuvantul preaplin este...
lexico-gramatical
lexical
gramatical
Întrebarea nr. 193
Sensul unui cuvânt se poate analiza în unitãti semantice elementare, numite .... .
foneme
seme
morfeme
Întrebarea nr. 194
Cuvintele care prin unele sunete componente sugereaza intelesul ...
au motivare externa
au motivare interna
sunt exemple de etimologie populara
Întrebarea nr. 195
Interfixele ocupa, totdeauna, ...
pozitia I
pozitia zero
pozitia a II-a
Întrebarea nr. 196
Conceptul de sens coincide, în mare parte, cu semnificatul.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 197
Bilingvismul colectiv poate schimba fizionomia limbii materne.
Adevarat
Fals
Întrebarea nr. 198
Semnul lingvistic este ...
artificial
arbitrar
adversativ
Întrebarea nr. 199
Diglosia reprezintã …
capacitatea vorbitorului de a folosi atât limba standard, cât si dialectul
capacitatea vorbitorului de a folosi douã sisteme lingvistice
capacitatea unui individ de a se folosi de douã sisteme de scriere (cu litere latine, slave, grecesti, gotice etc.)
Întrebarea nr. 200
Interjectiile, intonatia, tempo-ul vorbirii sunt mãrci ale functiei...
ludice
emotive
metalingvistice
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu